OK
X
mediocru
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
mediocris
2.
FR
mediocre
3.
EN
mediocre
4.
DE
mittelmäßig
5.
RU
посредственный
6.
HU
közepes
mediocru, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. médiocre, lat. mediocris)
1.
comun,
obișnuit;
mijlociu.
2.
cu
capacități
intelectuale
reduse,
fără
valoare.
comun, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. commun, lat. communis)
1.
adj.
care
aparține
mai
multora
sau
tuturor;
care
interesează
pe
mai
mulți
sau
pe
toți;
obștesc.
2.
(jur.)
drept
~
=
parte
a
dreptului
cu
aplicare
generală;
substantiv
~
=
substantiv
care
servește
la
indicarea
obiectelor
de
același
fel;
factor
~
=
număr
cu
care
se
înmulțesc
toți
termenii
unei
sume;
divizor
~
=
număr
întreg
cu
care
se
împart
exact
mai
multe
numere
întregi
date;
multiplu
~
=
număr
divizibil
prin
mai
multe
numere
întregi
date;
numitor
~
=
numitor
care
aparține
mai
multor
fracții.
3.
a
face
cauză
~ă
cu
cineva
=
a
fi
de
partea
cuiva.
4.
obișnuit,
normal,
frecvent.
5.
loc
~
=
idee,
lucru
știut
de
toată
lumea;
banalitate.
6.
mediocru,
banal,
de
rând.
7.
s.
n.
ceea
ce
aparține
tuturor
sau
mai
multora;
ceea
ce
este
alcătuit
pe
baze
obștești.
8.
în
~
=
laolaltă,
împreună.
9.
a
ieși
din
~
=
a
se
prezenta
ca
ceva
aparte,
neobișnuit.
mediocritate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. médiocrité, lat. mediocritas)
1.
caracterul,
situația
a
ceea
ce
este
mediocru.
2.
om
fără
talent,
lipsit
de
merite.
obscur, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. obscur, lat. obscurus)
1.
lipsit
de
lumină,
întunecos.
2.
(fig.)
nedeslușit,
neclar,
vag.
3.
(fig.)
necunoscut;
lipsit
de
merite
deosebite,
mediocru.
poetastru
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. poétastre, it. poetastro)
1.
(depr.)
poet
mediocru,
lipsit
de
talent;
poetard.
mijloc
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (lat. medius locus)
1.
punct
situat
la
egală
depărtare
de
două
extreme;
centru;
loc
aflat
în
interiorul
unui
spațiu,
la
oarecare
distanță
de
margine.
2.
loc.
adj.
de
~
=
situat
între
limita
superioară
și
cea
inferioară;
mijlociu.
3.
loc.
adv.
la
(sau
în)
~
=
(aproximativ)
în
centru,
în
spațiul
care
separă
două
persoane
sau
două
lucruri.
4.
loc.
prep.
prin
~ul...
=
printre.
5.
loc.
prep.
din
~ul...
=
dintre.
6.
loc.
prep.
în
~ul...
=
între.
7.
expr.
a
fi
la
~
=
a
fi
în
cauză,
în
joc.
8.
expr.
a
fi
ceva
la
~
=
a
fi
ceva
nelămurit,
necunoscut
la
baza
unui
lucru.
9.
expr.
a
se
pune
(sau
a
sta)
la
~
=
a
interveni
între
două
persoane
care
se
ceartă,
pentru
a
le
împiedica
să
se
ia
la
bătaie;
a
media
într-un
conflict.
10.
expr.
a-și
pune
capul
(sau
gâtul)
la
~
=
a
fi
sigur
de
cele
ce
afirmă;
a
garanta.
11.
nume
dat
anumitor
părți
ale
unor
obiecte
situate
sau
destinate
a
fi
situate
în
partea
(aproximativ)
centrală
a
obiectului
respectiv.
12.
parte
a
corpului
omenesc
cuprinsă
între
torace
și
șolduri;
talie,
brâu.
13.
expr.
a
apuca
(sau
a
prinde,
a
cuprinde,
a
ține
etc.)
de
~
=
a
petrece
brațul
în
jurul
taliei
cuiva
(în
semn
de
afecțiune).
14.
(înv.)
mediu,
ambianță.
15.
moment
situat
la
aceeași
depărtare
de
începutul
și
sfârșitul
unei
acțiuni,
al
unei
perioade
de
timp;
jumătate.
16.
loc.
adv.
la
~
=
între
două
momente;
între
un
moment
trecut
și
cel
prezent.
17.
loc.
prep.
în
~ul...
=
în
cursul...,
în
toiul...,
în
puterea...
18.
(înv.)
veacul
(sau
vârsta)
de
~
=
Evul
Mediu.
19.
parte
a
unei
acțiuni,
a
unei
narațiuni
etc.
situată
între
începutul
și
sfârșitul
ei.
20.
(înv.
și
pop.)
ceea
ce
are
calitatea,
valoarea
situată
între
o
limită
superioară
și
alta
inferioară.
21.
loc.
adj.
de
~
=
mijlociu,
potrivit,
mediocru.
22.
(expr.)
cale
(sau
drum)
de
~
=
poziție
intermediară
între
două
extreme,
soluție
moderată
sau
de
compromis;
atitudine
ponderată.
23.
ceea
ce
servește
pentru
realizarea
unui
scop;
(la
pl.)
posibilități
(materiale
sau
morale)
de
care
dispune
cineva
pentru
un
anumit
scop;
p.
ext.
cale,
metodă,
procedeu.
24.
chip,
fel.
25.
posibilitate,
putință.
26.
(concr.;
la
pl.)
unelte,
utilaj.
27.
~oace
de
muncă
=
totalitatea
mijloacelor
materiale
cu
ajutorul
cărora
oamenii
acționează
asupra
obiectelor
muncii,
modificându-le
potrivit
scopului
urmărit.
28.
~oace
de
producție
=
totalitatea
obiectelor
muncii
și
a
mijloacelor
de
muncă
pe
care
oamenii
le
folosesc
în
procesul
de
producere
a
bunurilor
materiale.
29.
~oace
de
circulație
(sau
de
locomoție)
=
vehicule
care
servesc
pentru
deplasarea
persoanelor
sau
a
obiectelor.
30.
(concr.)
avere,
bani,
resurse,
fonduri.