OK
X
sex
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
sexus;
sexuus
2.
FR
sexe;
genre
3.
EN
sex
4.
DE
Geschlecht
5.
RU
пол
6.
HU
nem
(ivar)
sex
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. sexe, lat. sexus)
1.
ansamblu
de
caracteristici
morfologice
și
fiziologice
care
diferențiază
organismele
animale
și
vegetale
în
masculi
și
femele.
2.
fiecare
dintre
cele
două
categorii
de
oameni
și
de
animale
astfel
diferențiate.
3.
(la
animale)
ansamblu
de
caractere
fizice
(identice
sau
similare
cu
cele
ale
oamenilor)
care
diferențiază,
la
o
specie,
indivizii
masculi
și
femeli
și
care
permit
reproducerea.
4.
(la
animale)
ansamblu
de
caractere
corporale
externe
care
diferențiază
masculul
și
femela.
5.
(la
animale)
organe
de
reproducere.
6.
(la
plante)
ansamblu
de
caractere
care
disting
organele
sau
elementele
de
reproducere
mascule
(anterele,
anteridiile
etc.)
și
femele
(pistilele,
ovarele
etc.)
sau
plantele
care
poartă
aceste
organe.
7.
(la
om)
ansamblu
de
elemente
celulare,
organice,
hormonale
etc.,
care
diferențiază
bărbații
și
femeile
și
care
le
permit
să
se
reproducă.
8.
(la
om)
conformație
specifică
care
face
posibilă
distingerea
bărbatului
și
femeii
prin
semne
fizice
externe
(caracteristici
sexuale
primare
și
secundare).
9.
(la
om)
organele
genitale
externe
implicate
în
actul
sexual
și
procreație
(penis
și
testicule;
vulva).
10.
(prin
anal.)
ceea
ce
evocă
diferențele
morfologice
ale
bărbatului
și
femeii,
masculului
și
femelei
(ex.
desenul
este
sexul
masculin
al
artei…).
11.
calitatea
masculinității
sau
feminității
atribuite
unui
individ
în
conformitate
cu
un
set
de
criterii
fizice,
psihologice,
comportamentale,
sociale
(ex.
slăbiciunea
sexului
ei).
12.
(prin
anal.)
ceea
ce
evocă
diferențele
mentale
dintre
bărbat
și
femeie.
13.
(mai
ales
la
pl.)
toate
persoanele
aparținând
aceluiași
sex.
14.
ceea
ce
este
relativ
la
relațiile
carnale
ale
sexelor,
la
activitatea
sexului
ca
organ
al
plăcerii;
erotism,
libidou,
senzualitate.
15.
(fam.)
raport
sexual;
act
sexual;
împerechere;
sexualitate.
16.
al
doilea
~
=
sex
feminin,
feminitate,
condiție
a
femeilor.
17.
al
treilea
~
=
homosexualitate.
18.
~ul
tare
(sau
viril)
=
bărbații.
19.
~ul
slab
(sau
frumos)
=
femeile.
20.
~
legal
=
sex
care
este
declarat
la
naștere
și
care
apare
în
registrul
stării
civile.
21.
fără
~
=
fără
un
semn
exterior
vizibil
de
masculinitate
sau
feminitate.
SEX-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (fr. sexa-, cf. lat. sex)
1.
„șase,
de
șase
ori”.
sex-club
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (engl. sex club)
1.
club
cu
programe
erotice;
club
erotic.
2.
local
de
petrecere
a
timpului
liber
în
care
clienții
au
posibilitatea
de
a
face
sex
cu
alți
clienți.
sex-magazin
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după engl. sex-shop)
1.
magazin
specializat
în
vânzarea
de
publicații
și
materiale
pornografice;
sex-shop.
sex-ratio
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (engl., fr. sex-ratio)
1.
raportul
sexelor
la
naștere.
2.
raportul
numeric
dintre
masculi
și
femele
într-o
populație
umană
sau
animală
(într-un
anumit
stadiu
al
evoluției
lor).
3.
(sinon.)
raportul
sexelor;
proporția
sexelor.
4.
(var.)
sex
ratio.
sex-shop
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (engl., fr. sex-shop)
1.
magazin
specializat
în
vânzarea
de
cărți,
reviste,
obiecte
etc.
erotice
sau
pornografice;
sex-magazin.
sex-simbol
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (engl. sex-symbol)
1.
vedetă
care
simbolizează
un
ideal
sexual
sau
care
reprezintă
gusturile
sexuale
ale
unei
generații.
abstinență
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. abstinence, lat. abstinentia)
1.
abținere
de
la
anumite
băuturi,
alimente
etc;
abstențiune.
2.
(sintagmă)
(economie
politică)
teoria
~ei
=
teorie
prin
care
capitalul
și
acumularea
lui
rezultă
din
abținerea
proprietarilor
de
la
consumul
personal
exagerat.
3.
~
sexuală
=
abținere
de
la
actul
sexual.
achinetospor
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. akinétospore)
1.
celulă
asexuată
imobilă
și
de
rezistență,
formată
prin
fragmentare,
la
cloroficee
și
cianoficee.
act
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. acte, lat. actum)
1.
manifestare
a
unei
activități;
acțiune,
faptă.
2.
a
face
~
de
prezență
=
a
apărea
undeva,
obligat
sau
din
politețe.
3.
document,
înscris
oficial.
4.
~
de
acuzare
=
concluzie
scrisă
asupra
anchetării
unei
cauze
penale,
bază
la
dezbaterile
unui
proces.
5.
diviziune
a
unei
opere
dramatice.
6.
~
sexual
=
împreunare
sexuală
între
doi
indivizi;
contact
sexual.
acupla
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. accoupler)
1.
(tr.)
a
uni
două
lucruri
împreună;
a
cupla.
2.
(tr.,
refl.)
(despre
animale)
a
pune
împreună
masculul
și
femela
astfel
încât
să
se
reproducă;
a
(se)
împerechea.
3.
(refl.)
(despre
oameni)
a
avea
relații
sexuale;
(fig.;
despre
oameni)
a
forma
un
cuplu,
o
pereche.
adelfofagie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. adelphophagie)
1.
absorbție
a
unuia
sau
a
mai
multor
embrioni
animali
ori
vegetali
de
către
cel
mai
dezvoltat
dintre
ei.
2.
devorare
a
unui
animal
de
către
altul
din
aceeași
specie
ori
din
specii
diferite.
3.
unire
a
doi
gameți
de
același
sex.
adulter, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.n.
Etimologie: (fr. adultère, lat. adulterium)
1.
adj.
(despre
soți)
care
încalcă
fidelitatea
conjugală.
2.
s.n.
întreținere
a
relațiilor
sexuale
în
afara
căsătoriei;
(înv.)
adulteriu.