Dictionar

 

diferenția

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. différencier)

1. tr., refl. a (se) deosebi, a (se) distinge între două sau mai multe ființe ori lucruri.
2. (mat.) a calcula o diferențială.
 
 

diferențiativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. différenciatif)

1. care tinde diferențieze.
 
 
 
 
 

adiaforie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după engl. adiaphorous)

1. apatie, indiferență, pasivitate, lipsă de interes.
 
 

afotometrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aphotométrie)

1. indiferență a frunzelor față de direcția luminii.
 

agio

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. aggio, fr., engl. agio)

1. diferență în plus pe care o poate înregistra cursul pieței al unei monede sau al unei hârtii de valoare peste valoarea nominală.