OK
X
asterism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. astérisme)
1.
proprietate
a
unor
minerale
de
a
prezenta
în
masa
lor
cercuri
luminoase
în
lumina
reflectată
prin
ele
în
diferite
direcții.
materie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat., it. materia, rus. materiia germ. Materie)
1.
realitatea
obiectivă,
existentă
independent
de
conștiință
și
reflectată
de
aceasta.
2.
substanță
din
care
sunt
făcute
diverse
obiecte.
3.
element,
corp
privit
din
punctul
de
vedere
al
compoziției
lui.
4.
~
primă
=
produs
destinat
prelucrării.
5.
domeniu
de
cunoaștere,
de
cercetare
etc.;
obiect
de
studiu.
6.
în
~
de
=
în
ceea
ce
privește...
7.
conținut,
fond,
esență.
8.
totalitatea
cunoștințelor
predate
în
cadrul
unui
obiect
de
studiu,
disciplină
școlară.
punct
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (lat. punctum, după fr. point)
1.
element
fundamental
în
geometrie,
reprezentat
de
intersecția
a
două
linii.
2.
~
de
incidență
=
locul
în
care
raza
incidentă
întâlnește
raza
reflectată.
3.
semn
mic
și
rotund
ca
o
împunsătură
de
ac.
4.
a
pune
~ul
pe
i
=
a
ataca
esențialul
într-o
problemă,
a
spune
ce
era
mai
important.
5.
loc
determinat
în
spațiu,
în
care
se
află
sau
se
întâmplă
ceva.
6.
~
medical
=
serviciu
medical
organizat
cât
mai
aproape
de
locul
de
muncă
(uzină,
șantier
etc.).
7.
loc
pe
un
aerodrom
unde
stă
echipa
de
elevi
repartizați
pentru
zbor
aceluiași
instructor.
8.
~
cardinal
=
fiecare
dintre
cele
patru
direcții
principale
ale
orizontului,
considerate
în
raport
cu
axa
polilor;
~
de
aplicație
=
locul
delimitat
de
pe
cuprinsul
unui
corp
asupra
căruia
se
exercită
o
forță.
9.
loc,
regiune,
parte.
10.
valoare
a
unei
mărimi
la
care
se
produce
un
fenomen
specific.
11.
~
critic
=
stare
critică;
~
mort
=
a)
moment
în
care
o
piesă
a
unui
mecanism
își
încetează
mișcarea;
b)
momentul
când
organismul
sportivului,
în
timpul
unei
competiții,
din
cauza
suprasolicitării,
nu
mai
răspunde
cu
promptitudine
cerințelor.
12.
unitate
numerică
luată
ca
bază
de
clasificare,
în
special
în
sport,
în
jocuri
de
societate
etc.
13.
semn
de
punctuație
mic
și
rotund
(.)
care
se
pune
la
sfârșitul
unui
enunț
pentru
a
marca
o
pauză,
o
abreviere
sau,
în
matematică,
după
o
cifră,
însemnând
efectuarea
unei
înmulțiri
etc.
14.
~
de
ochire
=
locul
din
țintă
în
care
trăgătorul
potrivește
linia
de
ochire;
~
tipografic
=
unitate
de
măsură
a
lungimii
folosită
pentru
materialul
tipografic,
egală
cu
0,376
mm.
15.
pată
mică
rotundă
pe
un
fond
alb
de
culoare.
16.
model
al
unei
broderii,
dantele,
cusături
etc.
17.
parte,
diviziune,
fragment
dintr-un
întreg;
capitol;
paragraf.
18.
chestiune,
problemă.
19.
~
de
vedere
=
aspectul
sub
care
este
privită
o
problemă,
mod
de
gândire,
părere;
~
de
onoare
=
ceea
ce
constituie
mândria
cuiva,
angajează
onoarea
acestuia;
a
fi
pe
~ul
de
a...
=
a
fi
gata
să...
20.
aspect,
ipoteză,
situație;
fază,
treaptă,
perioadă.
21.
a
pune
ceva
la
~
=
a)
a
regla,
a
repara
ceva;
b)
a
aranja
lucrurile
cum
trebuie;
a
pune
pe
cineva
la
~
=
a-i
da
cuiva
o
lecție
de
bună
cuviință,
a
admonesta.
spot
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. spot)
1.
pată
luminoasă
produsă
pe
o
scară
gradată
sau
pe
un
ecran
de
către
o
rază
de
lumină
reflectată
pe
oglinda
unui
instrument
de
măsură.
2.
(teatru)
fascicul
luminos
concentrat,
invariabil;
proiector
care
produce
acest
fascicul.
3.
scurt
anunț
publicitar,
la
radio
sau
la
televiziune.
4.
(fin.)
operație
de
plată
imediată
(la
vedere).
anșlif
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (germ. Anschliff)
1.
secțiune
șlefuită
netrasparentă
a
unei
probe
de
mineral,
de
rocă,
de
fosilă
destinată
studierii
la
microscop
în
lumina
reflectată.