Rezultate principale (Funcție.):
Funcţie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fonction, lat. functio)
1. funcțiune.
2. activitate prestată de cineva pentru a se achita de obligațiile impuse de serviciu; însărcinare, sarcină; slujbă.
3. rol sintactic pe care îl îndeplinește un cuvânt în propoziție.
4. (log.) operație care prin aplicare asupra unui argument îi conferă acestuia o valoare corespunzătoare.
5. activitate proprie unui organ, unei ființe animale sau vegetale.
6. totalitatea proprietăților chimice ale unui compus, determinate de o anumită grupă de atomi din moleculă.
7. (mat.) mărime variabilă care depinde de una sau de mai multe mărimi variabile.
8. a fi în ~ de... = a depinde de...
9. (inform.) subprogram care calculează și întoarce subprogramului apelant o singură valoare.
Rezultate secundare (Funcție.):
Disfuncţie
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Dysfunktion)
1. (med.) tulburare a funcţiei unui organ, aparat sau sistem.
2. (tehn.) reducere a adaptării sau integrării unui subsistem la sistemul din care face parte.
3. (fil.) acţiune a cărei consecinţă este reducerea integrării sau adaptării unei unităţi date la contextul social respectiv.
Eufuncţie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. eufonction)
1. (fil.) funcţie care menţine sau sporeşte adaptarea unei unităţi date la contextul ei social.
Hiperfuncţie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hyperfonction)
1. (med.) activitate exagerată a unui organ, aparat sau ţesut.
Hipofuncţie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hypofonction)
1. (med.) diminuare a activităţii unui organ, aparat sau ţesut.
Abandon
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abandon)
1. acțiunea de a rupe legătura care atașa o persoană de un lucru sau de o altă persoană.
2. acțiunea de a înceta de a se ocupa de ceva sau de cineva.
3. actul de renunțare la o calitate, un loc de muncă sau o funcție.
4. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.
5. părăsire a unui bun sau renunțare la un drept.
6. renunțare la o cauză, credință etc.
7. cedare (la o stare, un sentiment).
8. (drept) actul prin care un debitor abandonează toate bunurile sale creditorilor săi, pentru a se proteja de urmărirea lor.
9. (sport) retragere dintr-o competiţie.
10. ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei.
Abdica
Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. abdiquer, lat. abdicare)
1. a renunța la puterea pe care o exercită; a demisiona din funcție.
2. a abandona puterea suverană; a renunţa la tron, la un drept.
3. (fig.) a renunţa la ceva, a se resemna.
4. a renunţa la o activitate din cauza greutăţilor întâmpinate.
Acustician, -ă
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. acousticien)
2. profesionist care se ocupă de corectarea deficiențelor funcției auditive prin intermediul dispozitivelor mecanice și electroacustice; audioprotezist.
Adipoliză
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adipolyse)
1. proces de dizolvare a grăsimilor prin hidroliză.
2. funcţie prin care un ţesut restituie sângelui grăsimile.
Adjunct, -ă
Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (lat. adiunctus, cf. germ. Adjunkt, fr. adjoint)
1. (persoană) cu funcţie imediat subordonată unui conducător de instituţie etc.
Aerotaxie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérotaxie)
1. mişcare de orientare a microorganismelor din apă în funcţie de repartizarea oxigenului.